Îmi las sufletul sa zboare către un răsărit peste mare. Îmi pun un inel de emoții pe deget și cercei din cuvintele tale în urechi. Îmi pun îmbrățișarea ta pe mine. Îmi înfășor la gât o eșarfă din sărutul tău și mă iau de mână cu nesiguranța. Cobor scările către subsolul sufletului tău și iau metroul care trece lin prin camera ta goală. Merg agale către casa ta. Zâmbesc.
Degetele mele îți aranjează o șuviță de pe frunte. Pornești mașina cu zâmbetul meu. Din oglinda retrovizoare te privesc niște ochi tulburi de un albastru spălăcit. Gonești cu mașina printre amintiri și speranțe, cu gândul la mine și sufletul pe jumătate gol, lăsându-mi loc să mă cuibăresc în el. De pe scaunul din dreapta, fantoma mea îți acoperă ochii cu mâinile. Tu râzi.
Îmi plac doar contractele cu sufletul meu.
pace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu