Draga Tu.

Lasă oglinda. Știi doar că îți arată ce vrei să vezi. Reflectă doar ce îi spui. Sparge-o. În locul ei pune o pânză albă, mare, goală. Deschide sertarul din dreapta, ia creionul și schițează cea mai frumoasă imagine a ta. Așa cum vrei să fii, așa cum meriți. Desenează tot, de la prima emoție până la ultimul vis, de la primul zâmbet până la ultima lacrimă. Pune pe pânza aia absolut tot ce n-ai făcut, dar ai fi vrut, tot ce-ai făcut și-ai mai face, tot ce visezi în fiecare noapte a fiecărui anotimp.


Dă-le înapoi celorlalți tot ce ai furat de la ei. Știi doar că te-ai născut ca razele tale să împrăștie lucruri bune, zâmbete și îmbrățișări. Nu mai scoate demonii la iveală. Ești mai strălucitoare decât oricare stea, așa că păstrează fotografia unei dimineți frumoase și parfumul lui pe piele, și lasă lumina de la ele să te învăluie.


Colorează. Nu te chinui să fie perfect, nu va fi. Pur și simplu ia pensula, dansează cu ea pe paletă și închide ochii. Trece-ți mâna peste obrazul lui în timp ce doarme, dar aruncă mașinăria aia pe care ai descoperit-o. Da... aia care dă timpul înapoi.


Construiește o ramă din cele mai frumoase momente, din cele mai pure emoții și pune-ți creația deasupra patului. Aia ești tu.


Și ghici ce... ești mai frumoasă decât crezi.

pace.

Cosmic Love

Stăteam în fața blocului ei și nu simțeam nimic. Bucurie, emoție, nervi, ură, fluturi, nici măcar niște furnici... Absolut nimic. Îmi imaginam cum încă are un maldăr de cărți pe birou, un borcan de Nutella după imprimantă și draperiile trase tot timpul. Că încă îmi simte mâna caldă peste mâna ei. 

Mi-am adus aminte cum am văzut-o prima dată, pe scările liceului, mică, purtând un tricou verde și teneși roșii cu căștile în urechi și Blink urlând din ele... Era atât de frumoasă, simplă, exact ca o zi de vacanță. Mi-aduc aminte cum mă uitam la ea și timpul se oprise. Am văzut cum mergeam împreună la Paris, la mare, cum îi dădeam căciula mea iarna, cum alergam prin ploaie, cum ne certam și plângea, apoi cum plecam de lângă ea ca un tiran. Am văzut toate astea înainte să apuc să îi spun măcar un cuvânt, chiar dacă atunci nu speram nici măcar că-și va scoate căștile ca să vadă ce vreau de la ea. Mă îndrăgostisem dinainte să o văd, dinainte să îi simt prezența pe holul întunecat al liceului, dinainte să știu ce e dragostea.

Mi-am adus aminte de primul sărut, cald, moale, ca aripile unui fluture, de prima noapte dintr-un milion, în care nu auzeam decât respirația ei sacadată, de faptul că lângă ea eram liber să fac ce vreau, să fiu cine vreau. Mi-am adus aminte cum, cu 8 ani în urmă îmi promisese că vom fi împreună mereu, că o să stăm împreună, fie într-o cazemată, lângă metroul de la Piața Sudului, fie într-o casă cu gard alb și leagăn de lemn în curte.

Mi-am adus aminte cum fusese a mea, mai a mea decât oricine și apoi cum încet-încet, am pus bucățelele la loc, m-am reconstruit cu totul altfel decât aș fi crezut, m-am transformat într-o piesă de puzzle care se potrivea oriunde. Mi-am adus aminte cât de dor îmi fusese în unele seri, atât de dor că până și în somn îi simțeam mâna pe a mea, atât de dor că dimineața puteam sa jur că și-a lăsat mirosul pe perna mea, atât de dor încât lăsasem pe oglindă mesajul de la ea. Și astăzi era acolo un post-it îngălbenit pe care scrisese simplu: ”Ești al meu, fie că vrei fie că nu”. Mi-am adus aminte cum număram zilele de când nu ne văzusem și când numărătoarea a ajuns la 3 cifre, am crezut că mă sufoc, că am numărat greșit, m-am repezit la calendar și am simțit hârtia cum se mototolește la fel ca sufletul meu. Am închis toate amintirile noastre într-un pachet de Kent 4 pe care l-am pus în cel mai întunecat colț al camerei mele.

Am plecat fără să mă uit înapoi, pentru că știam că nimeni nu o mai văzuse ca mine și nimeni nu mă cunoscuse ca ea. Vroiam să rămână așa, o amintire dulce, ca un vis. Nu vroiam să știu că se schimbase, că îmi uitase numărul de telefon și sărutul, că drumul lung de la Timpuri Noi la Arcul de Triumf nu fusese decât începutul unei dezamăgiri.

pace.

High Hopes

Și pentru că sharing is caring e un principiu pe care-ncerc să-l respect... enjoy!

     Things I’ve Learned In My 20s

1. You’re going to lose touch with a lot of your friends. With some people, it will be expected but with others it will feel like a punch to the stomach. No friendship is truly safe in your twenties. You’re undergoing so many personal and professional changes that there’s bound to be some casualties along the way. Don’t worry though. You’ll end up with the ones that matter. If someone’s no longer in your life, it’s for a reason.
2. You’ll be jealous of everyone who’s more successful than you. That’s okay. Just transfer that jealousy into something productive, like working really hard so you can one day eclipse them and make them feel jealous of YOU.
3. You’ll question every decision you make and never feel completely certain that you made the right choice. It’s pointless to wonder though. You’re here now so you might as well make it be the right decision.
4. You’re going to give your heart to a few people who don’t deserve it. Then, one day you’ll come to your senses and ask them to give it back.
5. You’ll see your parents get older. You’ll come home during Christmas break and see new lines developing on their faces. One day it’ll just hit you that your parents are old and going to die. There’s nothing you can do about it, besides treat them with kindness and visit as much as your budget permits.
6. You’ll have a boss who makes you feel like you’re nothing. It doesn’t have to be in a Devil Wears Prada way. The cruelty can be much more subtle. Don’t let them get to you though. They have no idea who the hell you really are and you’re probably going to have their job someday so…
7. You’re going to puke in public. It’s fine. No one cares. Just puke.
8. You’ll know how to make twenty dollars last an entire week because you spent almost all of your paycheck on groceries at Whole Foods and drunk cab rides. This lesson in frugality will serve you well.
9. You’re going to betray your convictions. You’re going to feel shame. You’re going to continue to put yourself in situations that aren’t good for you. And then, slowly but surely, it will become less frequent. It might not ever go away completely but it won’t be as bad. In the meantime, stop shame spiraling about it. It gets you nowhere.
10. Loving yourself is hard. Hating yourself is harder.
11. You’re going to hook up with someone who you would never touch in the daylight sober. Just don’t freak out too much about it. Consider it to be your good deed for the day.
12. You’re going to have people in your life who are toxic. They may say that they love you, they may say that they have your back, but they don’t. Get rid of them.
13. You’ll have moments with someone that are so intense, it’ll feel like you’ve been electrocuted back to life. You’ll hold on to these moments for a long time. They’ll give you hope when you’re going through the motions.
14. You’ll always care about your first love. That doesn’t make you crazy, it just makes you human. When relationships end, it’s not so cut and dry. You carry everyone you’ve ever loved into every relationship thereafter.
15. You’ll realize that the Internet can be a cruel son of a bitch but, you know, www.whatever.com.
16. So much of what you think matters doesn’t actually matter at all. It’s kind of rude. Like, thanks for making me believe in things that are ultimately so inconsequential, you jerk.
17.  You’ll treat someone terribly. Whether it to be a lover or your friend, there’ll be someone whose feelings you take for granted. We focus too much on whether or not someone is hurting us. The reality is that we might actually be the one who’s hurting someone.
18. Doing “grown-up things” doesn’t make you a grown up. Shopping for housewares, buying a plant, embracing domesticity — these things don’t create maturity. If you’re still a baby who hasn’t figured things out, you’ll remain a baby, no matter how many times you pay your rent on time.
19. Don’t force yourself into loving anyone. If it’s not working in the beginning, it’s probably not going to work ever.
20. You are so lucky to have everything that you have. Stop crying about an unreturned text message and get some perspective.

pace.

via.